Ma09282021

Last updateJoi, 16 Ian 2020 4pm

Back Sunteți aici:Home

Articole

BNR : Pregătirea măsurilor de restricţionare a creditului de consum!

isarescuEvoluția împrumuturilor acordate de bănci populației a intrat din nou în atenția BNR, care arată că este posibilă o plafonare a gradului de îndatorare astfel încât să se evite situația în care clienții ajung în incapacitate de plată.

Creditarea bancară nu a mai ţinut capul de afiş al presei în ultimele luni, mai ales după ce evoluţia pozitivă a sistemului bancar s-a păstrat, dar şi pe fondul „ofertei“ excesive de subiecte din partea guvernului şi a Parlamentului. Pentru Banca Naţională a României (BNR) creditarea a rămas încă un subiect foarte important, lucru normal în condiţiile în care starea sistemului bancar este una dintre principalele atribute ale instituţiei. Uneori cu mesaje care, cel puţin la prima vedere, se bat cap în cap. Cum ar fi faptul că băncile au exces de lichiditate şi ar trebui să majoreze creditarea, dar, pe de altă parte, se doreşte restricţionarea unor împrumuturi.

Diferenţa vine din faptul că în primul caz este vorba de creditarea companiilor, iar în cel de-al doilea, de împrumuturile de nevoi personale contractate de persoane fizice. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat, luna trecută, că ponderea creditului în PIB a scăzut faţă de 2008, de la 40% până la 29%. Totodată, şeful BNR a atras atenţia băncilor că ar trebui să fie mai deschise către finanţarea sectorului de afaceri. Ca valoare însă, soldul creditelor acordate companiilor nu a scăzut, dimpotrivă. În decembrie 2008, soldul acestor împrumuturi, fără cele contractate de instituţii financiar nebancare şi de administraţiile publice, era de 84,1 miliarde lei, iar în iulie 2017 se situa la 89,2 miliarde lei. Sigur, dacă am calcula în euro, nu în lei, ar fi o diferenţă (euro era aproximativ 3,5 lei atunci, acum a urcat la 4,5 lei), iar la diferenţa valutară am putea adăuga şi inflaţia din ultimii zece ani.

Creditele acordate populaţiei au crescut chiar mai mult, de la un total de 99,2 miliarde lei, la finele lui 2008, până la 117,7 miliarde lei, în iulie anul acesta. În toată perioada, cel mai mult au crescut împrumuturile pentru locuinţe, de la 20,9 miliarde lei, în 2008, până la 62,4 miliarde lei, anul acesta. Creditele de consum însă s-au micşorat, de la 73,7 miliarde lei până la 55,3 miliarde lei. În 2008, mai erau şi „credite în alte scopuri“, în valoare de 4,6 miliarde lei, care acum sunt incluse în cele de consum, ceea ce înseamnă că scăderea este şi mai mare.


Serviciul datoriei


Dacă în cazul companiilor este evident că băncile „suflă în iaurt“, dar se şi confruntă cu o lipsă a cererii din partea acestora, în cazul populaţiei situaţia este mult mai bună decât în 2008. Inclusiv în ceea ce priveşte structura creditelor, majoritară acum în lei (74,5 miliarde lei faţă de 43,3 în euro şi alte valute), şi cu dobânzi mult reduse faţă de acum zece ani. Cu toate acestea, BNR, prin Florian Neagu, directorul adjunct al Direcţiei de Stabilitate Financiare, trage un semnal de alarmă asupra vitezei cu care cresc împrumuturile acordate populaţiei şi sugerează că s-ar putea impune un plafon pentru gradul de îndatorare al clientului.

În esenţă, este vorba de un indicator care arată viteza de majorare a soldului de credite, care are un nivel de semnal de 0% şi unul de alertă şi intervenţie la 3%. „Dacă ne uităm separat pe sectoare, observăm că finanţatea acordată populaţiei a depăşit de câteva trimestre limita de semnal, dar nu a ajuns la pragul de alertă care ar necesita intervenţie“, spune Florian Neagu. În prezent, acest indicator se află la 0,5%, în timp ce în perioada crizei a urcat şi până la 3%.

Este evident că în ultimii trei ani, o dată cu revenirea economică, a crescut şi numărul de credite contractate şi valoarea acestora. La evoluţie au contribuit atât dobânzile în scădere, cât şi majorarea veniturilor, dar şi scumpirea bunurilor achiziţionate, în special a locuinţelor. La fel şi ratele serviciului datoriei în venituri, care a ajuns anul trecut la o medie de 33% pentru împrumuturile de consum şi de 46% pentru cele de locuinţe.  

Sursa: capital.ro