Sam10312020

Last updateJoi, 16 Ian 2020 4pm

Back Sunteți aici:Home

Articole

România - ţara funcţionarilor publici "penali"!

business-lawyersNoile legi, dar și interpretările judecătorilor ar putea face ca mulți privați să poată fi considerați funcționari publici și să poată fi acuzați de anumite fapte de corupție sau să primească pedepse mai grele în cazul unor dosare penale.

Este angajatul unei primării funcţionar public? Dar cel al unui minister? Cei de la ANAF, OPC, Garda Financiară, Vamă sau Protecţia Copilului? Ce facem cu poliţiştii, pompierii, militarii, angajaţii serviciilor secrete? Dar cu cei din instituţiile publice de sănătate, educaţie sau cultură? Potrivit legii, ”funcţionarul public este persoana numită, în condiţiile legii, într-o funcţie publică”. Iar ”funcţia publică reprezintă ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor de putere publică de către administraţia publică centrală, administraţia publică locală şi autorităţile administrative autonome”.

Printre atribuţiile cu pricina se numără punerea în executare a legilor, elaborarea proiectelor de acte normative, elaborarea politicilor şi strategiilor necesare realizării şi implementării politicilor publice, consilierea, controlul şi auditul public intern, gestionarea resurselor umane şi a resurselor financiare, colectarea creanţelor bugetare, reprezentarea intereselor autorităţii sau instituţiei publice. Cu alte cuvinte, nu toţi bugetarii sunt funcţionari publici, însă în toate instituţiile statului există astfel de angajaţi.

Definiţii schimbătoare

Din punct de vedere ale legii penale, lucrurile sunt mai simple. Vechiul Cod penal spunea aşa: ”Prin «funcţionar public» se înţelege orice persoană care exercită (…) o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei unităţi publice”. Apoi, venea precizarea: ”Prin termenul «public» se înţelege tot ce priveşte autorităţile publice, instituţiile publice, instituţiile sau alte persoane juridice de interes public, administrarea, folosirea sau exploatarea bunurilor proprietate publică, serviciile de interes public, precum şi bunurile de orice fel care, potrivit legii, sunt de interes public”.

Până aici, toate bune şi frumoase. Noul Cod Penal, însă, adaugă nişte precizări la definiţiile de mai sus. Astfel, ”funcţionar public este persoana care exercită atribuţii şi responsabilităţi în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătoreşti, exercită o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publică de orice natură, exercită, în cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atribuţii legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia”. În plus, ”este considerată funcţionar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public.”

Consecinţe neprevăzute

Având în vedere definiţia vagă şi lăsând loc de interpretări, în numeroase procese penale recente avocaţii au cerut sprijinul judecătorilor de la Înalta Curte sau de la Curtea Constituţională pentru a stabili dacă o anumită categorie profesională este sau nu încadrabilă ca funcţionar public. ”Conform Noului Cod Penal, aici intră şi profesorul, şi medicul, şi poliţistul, şi judecătorul, şi gardianul de la penitenciar, şi expertul tehnic judiciar, şi ministrul. (…) Aşadar, dacă iei mită, răspunzi pentru această infracţiune atât timp cât exerciţi o funcţie publică de orice natură, indiferent dacă lucrezi la stat sau în privat”, explica judecătorul Cristi Danileţ. Pe listă mai intră şi notarii, executorii judecătoreşti ori lichidatorii judiciari, care sunt consideraţi, în legea penală, funcţionari publici.


Însă lucrurile încep să se complice şi pentru alte categorii profesionale. În decembrie 2016, Avocatul Poporului a cerut într-un recurs în interesul legii promovat la Înalta Curte ca şi angajaţii CEC Bank să fie consideraţi funcţionari publici din punct de vedere penal. ”În opinia Avocatului Poporului, funcţionarul bancar angajat într-o societate bancară pe acţiuni, acţiunile aparţinând în proporţie de 100% statului român, se încadrează în categoria funcţionarilor publici”, au precizat reprezentanţii instituţiei. În mai 2017, lucrurile au luat o turnură interesantă: Înalta Curte a decis că toţi funcţionarii bancari, indiferent de forma de proprietate a instituţiei pentru care lucrează, sunt încadraţi în clasa funcţionarilor publici. Decizia a fost luată în dosarul delapidării fostei Bănci Române de Scont, deţinută de Sorin Ovidiu Vîntu. Asta pentru că, au motivat judecătorii, băncile prestează servicii de interes public şi sunt supuse controlului şi supravegherii din partea BNR. Care este miza?Urmând aceeaşi linie logică, s-ar putea ajunge ca angajaţii din asigurări, fonduri private de pensii, transporturi, energie şi utilităţi, dar şi cei din audio-vizual şi, de ce nu, din industria agro-alimentară să fie consideraţi funcţionari publici.

Deoarece nu poate nimeni contesta că serviciile prestate de aceştia sunt de interes public şi că respectivele entităţi, fie ele de stat sau private, sunt controlate şi supravegheate de diverse autorităţi publice, cum ar fi ASF, ARR, ANRE, CNA, ANSVA şi aşa mai departe. ”În lipsa unei enumerări exemplificative ori exhaustive legale, revine practicii judiciare în concret să identifice diversele categorii de funcţionari publici asimilaţi, în funcţie de reperele interpretative”, spune avocatul Mihai Mareş, Managing Partner la Mareş Danilescu Mareş. Până la urmă, contează atât de mult dacă un angajat al unei instituţii private este considerat sau nu funcţionar public din punct de vedere penal?

Da, răspund specialiştii. Profesorul de drept Valerian Cioclei, membru al comisiei care a elaborat Noul Cod Penal, a arătat că, potrivit actualelor prevederi, funcţionarii publici asimilaţi pot fi traşi la răspundere pentru conflict de interese. ”Prin decizia CCR nr. 603/2015, faptele din mediul privat fuseseră scoase din sfera infracţiunii de conflict de interese. Prin decizia nr. 18/2017 a ICCJ, sfera subiecţilor activi ai infracţiunii de conflict de interese a fost lărgită, cuprinzând, odată cu această decizie, şi funcţionarii bancari din băncile cu capital privat”, a explicat el. Iar categoriile care pot fi acuzate de conflict de interese pentru fapte banale sunt mult mai numeroase. De exemplu, un notar sau un executor judecătoresc care îşi angajează o rudă în propriul cabinet. Astfel, consideră Cioclei, Noul Cod Penal ar trebui modificat încât să-i excludă din zona conflictului de interese pe funcţionarii publici asimilaţi.

Sursa: capital.ro

Stiri mai vechi: