Dum11172019

Last updateJoi, 14 Noi 2019 6pm

Back Sunteți aici:Home

Articole

Bomba cu ceas, care stă să explodeze!

trasare-sageata-sus-dreamstimeALARMĂ Datoria publică s-a majorat cu 15 miliarde în primele cinci luni ale anului.

Banii nu au ajuns în infrastructură, ci în pensii și salarii. În acest ritm, nivelul de 40% din PIB ar putea fi depășit până în decembrie.Calculate ca procent din PIB, debitele guvernamentale au crescut cu circa un procent din produsul intern brut, respectiv de la 37,6% la 38,6% din PIB, în primele cinci luni ale anului. Evoluţia vine după doi ani de scădere continuă a nivelului datoriei statului şi ar putea avea mai multe cauze.

Se ştie că un stat modern şi responsabil se împrumută de cele mai multe ori pentru dezvoltare, aşa că sumele suplimentare (atrase în special prin emiterea de titluri de stat) ar putea să însemne o finanţare mai bună pentru proiectele de infrastructură, fie că e vorba de extinderea şi modernizarea reţelelor de transport, a celor de utilităţi, a celor sanitare sau educaţionale. Din păcate, execuţia bugetară pe primele şase luni ale anului ne demonstrează că nu e vorba de aşa ceva: în perioada ianuarie-iunie investiţiile publice au primit 10,8 miliarde de lei (sau 1,35% din PIB) faţă de 11 miliarde de lei (respectiv 1,45% din PIB) în prima jumătate a lui 2016. Cu alte cuvinte, avem de-a face cu o scădere şi nu cu o creştere a cheltuielilor cu infrastructura. În alte situaţii, împrumuturile mai vechi nu sunt achitate, ci rostogolite prin contractarea unor credite noi, de multe ori cu dobânzi mai mici şi condiţii mai avantajoase. Dar în astfel de cazuri suma totală datorată nu creşte, ci rămâne în cel mai rău caz la acelaşi nivel.

Aşa s-a întâmplat în 2016, când statul a luat circa 60 de miliarde de lei de pe pieţele internă şi externă, o sumă aproape identică pe cea pe care a avut-o de returnat creditorilor în cursul anului trecut. Aşa că recenta majorare a datoriei publice pare a avea un cu totul alt motiv. Mult mai simplu şi mult mai puţin util pentru viitorul României. Mai exact, se pare că cea mai mare parte din banii împrumutaţi suplimentar de guvernanţi au fost utilizaţi pentru a astupa găurile din buget.

Raportul execuţiei bugetare pe prima jumătate a anului arată că veniturile curente ale statului au scăzut cu 0,4% din PIB, cea mai mare reducere înregistrându-se la banii colectaţi din taxe şi impozite: cu 0,7% din PIB mai puţin decât în aceeaşi perioadă a lui 2016. În aceeaşi perioadă, cheltuielile curente au crescut cu 0,6% din PIB. Pentru a menţine deficitul (0,77% din PIB) la un nivel relativ asemănător cu cel de la 30 iunie 2016 (0,51% din PIB). Nici nu e de mirare că ne aflăm de la începutul anului, Executivul a crescut salariile unor largi categorii de bugetari (profesori, medici, funcţionari din administraţie, poliţişti ori militari), dar şi punctul de pensie. În acelaşi timp, unele scăderi de taxe şi contribuţii nu au fost suplinite de o creştere a gradului de colectare la buget.

Aşa că unele majorări promise au fost amânate sau chiar anulate. Iar altele sunt criticate chiar de miniştrii PSD. „Primarii care au mărit foarte mult lefurile vor constata anul viitor dacă îşi permit sau nu să plătească salarii bune. Dacă nu, va trebui să facă restructurări sau să scadă salariile“, spunea recent ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale, Lia Olguţa Vasilescu. Asta în timp ce alte creşteri de lefuri, deja operate, vor fi acoperite din credite.

Sursa: capital.ro

Stiri mai vechi: