Articole

Povestea podgoriilor invizibile de la Nazarcea

Se încheie un an greu pentru Biserica Ortodoxă Română. În ultimele 12 luni, ca niciodată, procurorii Direcției Naționale Anticorupție au descins la vârful instituției religioase. Eparhii din țara largă au fost răscolite de anchetatori hotărâți să scoată la lumină posibile acte de corupție săvârșite de cele mai înalte fețe bisericești. Cum s-a ajuns aici?

20 octombrie 2016. Înaltpreasfințitul Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, iese din Inspectoratul Județean de Poliție Constanța, după ce a intrat acolo pe ușa din dos, ca să se ferească de mulțimea de jurnaliști adunați ciorchine la intrare. Ignoră întrebările acestora fără nicio expresie pe față. „De ce vă ascundeți?”, „Ce aveți de spus?”, „V-ați gândit la o suspendare?”. Teodosie privește undeva deasupra camerelor de luat vederi, își face loc prin mulțime și urcă într-o dubă lucioasă cu geamuri fumurii, care oprește în dreptul său și-l scoate din încurcătură. IPS Teodosie e primul arhiepiscop din istoria BOR căruia procurorii i-au restrâns drepturile prin măsura controlului judiciar, decizie care a surprins pe toată lumea. Mai puțin pe un singur om, venit și el în fața Inspectoratului Județean de Poliție. „Ăstuia nu-i e frică de Dumnezeu, ăsta e Satana”, spune bărbatul cu părul grizonat către jurnaliști. E Nicolae Marghiol, fostă mână dreaptă a arhiepiscopului, cel al cărui drum s-a intersectat cu cel al Înaltpreasfințitului într-un punct sensibil care avea să atragă atenția DNA: Ferma Nazarcea.
 
Dar din dar se face rai

Povestea începe în 2002, când Guvernul Năstase a dăruit Arhiepiscopei Tomisului așa, tam-nisam, toate activele aducătoare de venit ale unei societăți de stat, Nazarcea S.A., un fost IAS care făcuse istorie pe vremea lui Ceaușescu, cunoscut pentru că furniza litoralului românesc cel mai dulce fruct al verii: piersica de Nazarcea. Cadoul lui Năstase însuma 350 de hectare de viță-de-vie și pomi fructiferi, o avere care nu aparținuse niciodată bisericii și care avea să dispară imediat ce a ajuns în „îngrijirea” arhiepiscopului. Ani de zile, noii proprietari au refuzat să facă investiții care să mențină în viață plantațiile și nici nu au angajat o pază serioasă pentru a păzi bunurile de inevitabilele furturi și distrugeri. Arhiepiscopia a motivat lipsa de acțiune prin faptul că nu au putut intra efectiv în posesia bunurilor din pricina unor procese intentate de reprezentanții societății de stat rămase fără aproape nimic. În anul 2013 intră în scenă Nicolae Marghiol, un fost primar de comună constănțeană, care a fost pus în funcția de director la fermă de arhiepiscopul Tomisului pentru a începe o serie de investiții. Marghiol poate depune mărturie acum că până atunci investițiile în fermă erau aproape de zero. Cu toate acestea, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură oferea finanțare de sute de mii de lei către Arhiepiscopie pentru acele suprafețe încă din anul 2010. „Subvenția, dragii mei, se dă pentru cei care muncesc culturile, că și eu am cultură de câmp - grâu și statul îmi dă subvenție să îmi pun grâu. Nu am pus grâu, statul mă bagă la pușcărie. Eu am dovezi că Arhiepiscopia nu a muncit și a luat bani. Merg cu dumneavoastră prin toate viile și, dacă e o suprafață muncită, eu să fiu condamnat în locul lui Teodosie! El nu a avut interes să muncească suprafețele, el a vrut să ia banii de la APIA și să își facă treaba în folosul propriu și să zică: «Lasă fraierii. Nu știu ei nimic!»”, susține Marghiol venit cu noi în mijlocul podgoriei cu pricina. vezi mai multe...
sursa:jurnalul.ro

• < Prec
• Următor >