Articole

Sabotaj național: Ministerul Mediului vrea deșert în România

Aproape 40% din suprafața României prezintă risc de deșertificare, dar autoritățile au blocat anul acesta plățile pentru împăduriri cu rol de recuperare a terenurilor aride. Firmele care au făcut lucrări silvice pe banii lor au fost astfel falimentate sau sunt în insolvență. Mai mult, astfel se vor pierde toți banii investiți pentru împăduriri, dar și terenurile, care nu vor mai putea fi recuperate niciodată. Nici firmele nu-și vor putea recupera sumele pierdute, chiar dacă vor câștiga în instanță procesele cu statul, pentru că deja au datorii mult mai mari.

În România sunt circa 50 de firme care fac lucrări de împădurire ale terenurilor degradate, pentru a se evita deșertificarea. Acestea au început să încheie contracte cu statul în 2011, iar mecanismul ar fi trebuit să funcționeze fără probleme, banii fiind decontați în urma efectuării lucrărilor. Doar că lucrurile nu au mers așa cum se așteptau investitorii. Încă din 2012 au început să apară problemele și să se înregistreze întârzieri de plată, însă, dacă banii s-au dat mai greu până la finalul anului trecut, în 2016 practic s-au blocat toate plățile și astfel au fost falimentate firmele de împăduriri. Administrația Fondului de Mediu (AFM), din cadrul Ministerului Mediului, cea care a blocat plățile, este acuzată de sabotaj de către cei păgubiți. Silvicultorii au protestat ieri, pentru a patra oară în acest an, cerând Guvernului deblocarea plăților. „O singură plată s-a făcut anul acesta, până în luna octombrie. Pur și simplu AFM refuză să plătească. Anul acesta a fost cel mai greu pentru toate firmele din domeniu. Din 104 proiecte aflate în derulare acum, la nivel național, s-a plătit unul singur. Valoarea unui astfel de proiect variază între 800.000 și trei milioane de euro”, explică Mihai Botezatu, secretarul Asociației Profesionale a Prestatorilor de Servicii în Silvicultură din România.

Mecanismul care nu funcționează

Terenurile aride sunt expertizate la nivel local, iar primăriile sau proprietarii terenurilor au dreptul să folosească bani din bugetul administrat de Ministerul Mediului, pentru a contracta aceste firme care fac împăduriri. Astfel, beneficiarii proiectelor sunt primăriile (consiliile locale), consiliile județene sau proprietarii particulari, care depun documentația la AFM și primesc aprobarea pentru a organiza o licitație. Firma de prestări servicii care câștigă licitația face proiectul din banii proprii – de multe ori acești bani fiind împrumutați de la bănci – astfel încât termenele de plată, dacă nu sunt respectate, bagă firmele în faliment. Acest lucru s-a și întâmplat, pentru că firmele au executat lucrările și au cerut decontarea lor de la beneficiari, beneficiarii au depus documentația la AFM, iar Administrația nu a mai făcut plățile. „Se agață de tot felul de chichițe din dosare, de virgule, de lucruri inventate. Fac cereri la ANAP – fostul ANRMAP - pentru detalii din proiectul tehnic. Permanent caută mărunțișuri care nu au legătură cu proiectele, doar ca să nu facă plățile și să întârzie la infinit soluționarea dosarelor. Solicitările de clarificare nu le fac pe toate odată. Le fac periodic, din două-n două săptămâni, doar ca să nu plătească”, mai spune Mihai Botezatu. vezi mai multe...
sursa:jurnalul.ro

• < Prec
• Următor >