Mie08122020

Last updateJoi, 16 Ian 2020 4pm

Back Sunteți aici:Home

Articole

Uniunea scriitorilor din puşcărie. Topul celor mai prolifici autori de după gratii, care au scris în ultimii doi ani de patru ori mai mult decât alţii în şase ani

uniunea scriitorilorExplozia de „opere“ produse în sistemul penitenciar românesc are drept cauză o prevedere legislativă din 2013, care permite în termeni vagi reducerea pedepsei în baza unor lucrări cu caracter ştiinţifico-utilitar îndoielnic.

Numărul deţinuţilor care publică lucrări ştiinţifice-cărţi în închisorile din România a crescut de zeci de ori în ultimii doi ani. Daca în anii 2000, în sistemul penitenciar românesc erau publicate două-trei cărţi pe an, din 2013, când s-a reglementat noţiunea de lucrare ştiinţifică elaborată de deţinuţi, precum şi beneficiile obţinute de aceştia, zeci de cărţi ies de sub tipar având ca autori baroni locali, afacerişti, oameni din fotbal, în general vedete media ajunse recent după gratii.

 Potrivit Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), în ultimii doi ani (2013 - 2014) deţinuţii încarceraţi în Romania au publicat 90 de cărţi. Comparativ, în perioada 2006 - 2012, au fost publicate doar 24. Pentru fiecare „lucrare ştiinţifică“ publicată deţinutului i se reduce o lună din condamnare.

Numărul este incomparabil cu situaţia anilor anteriori: două cărţi în 2006, câte trei în 2007 şi 2008, două în 2009, trei în 2010, 11 în 2011 şi 7 în 2012. Toate lucrările sunt coordonate obligatoriu de profesori sau conferenţiari universitari, aleşi de către autori, însă numele acestora pot fi aflate doar ulterior publicării cărţilor, fiind consemnate doar în prefaţă. Reprezentanţii ANP afirmă că astfel de informaţii au caracter personal şi nu pot fi oferite decât cu acordul scris al persoanelor încarcerate.

 „Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi unităţile subordonate nu au competenţa legală de a se pronunţa cu privire la caracterul ştiinţific al lucrărilor elaborate şi publicate de către deţinuţi. Orice persoană custodiată în sistemul penitenciar poate elabora lucrări ştiinţifice cu respectarea prevederilor legale în vigoare“, a precizat comisarul Nicolae Toma, purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Vaslui.

Precedentul care impus regulamentul

 Înmulţirea cărţilor publicate de deţinuţi coincide cu reglementarea beneficiilor de care se bucură autorii cărţilor, dar şi cu explozia de condamnări „grele“ din ultimii ani. Precedentul a fost creat de un conferenţiar universitar de la Universitatea „Vasile Goldiş Arad“, fost deţinut în Spitalul Penitenciar Dej, eliberat condiţionat datorită scrierii unor lucrări ştiinţifice. Se întâmpla în februarie 2010, după ce deţinutul s-a adresat Judecătoriei Dej. Ulterior, procesul a fost folosit ca exemplu în alte speţe similare din ţară şi a determinat conceperea unui regulament precis legat de beneficiile lucrărilor ştiinţifice, ce nu a existat până atunci.

 „L-am reprezentat în acel proces pe un cadru universitar de la Universitatea «Vasile Goldiş» din Arad, al cărui nume nu pot să-l fac public pentru că am obligaţia confidenţialităţii. Cazul este real şi de acolo au început lucrurile să se schimbe, fiindcă fosta lege de executare a pedepselor, 275 din 2006, era uşor neclară. Noi am invocat această hotărâre, privind dreptul la eliberarea condiţionată ca urmare a câştigului unor zile de muncă datorită acestor lucrări ştiinţifice. Comisia de liberare i-a respins clientului cererea motivând că nu au regulament de aplicare. Era un articol 76 în acea lege, care prevedea că pentru lucrări ştiinţifice se scad trei zile din pedeapsă pentru două zile de muncă, deci o treime. Noi am invocat că lipsa regulamentului nu este imputabilă condamnatului şi am câştigat“, a precizat avocatul clujean Tiberiu Ban, cel care l-a reprezentat pe deţinut în instanţă.

Noul regulament a fost publicat odată cu Legea nr. 254/2013, „privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal“, în care se stipulează că „în vederea acordării liberării condiţionate, în cazul elaborării de lucrări ştiinţifice publicate sau invenţii brevetate, se consideră 30 de zile executate pentru fiecare lucrare ştiinţifică“.

În categoria lucrărilor ştiinţifice sunt incluse: „cele publicate în reviste ştiinţifice sau la edituri recunoscute la data publicării de către Colegiul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior, precum şi comunicările ştiinţifice susţinute la o conferinţă naţională sau internaţională şi publicate în analele manifestării ştiinţifice“.

Cum se publică o carte în detenţie

Deţinutul care doreşte să scrie are obligaţia de a completa o cerere pe care s-o înainteze spre aprobare directorului penitenciarului, în vederea stabilirii programului de lucru şi a ţinerii evidenţei timpului afectat realizării unei astfel de lucrări. Cererii i se anexează o recomandare scrisă privind relevanţa tematicii în domeniul ales, din partea unui profesor sau conferenţiar universitar din specialitatea în care urmează să fie elaborată lucrarea.

În termen de 10 zile de la data aprobării cererii, coordonatorul sectorului de educaţie şi asistenţă psihosocială din penitenciar propune spre aprobare directorului unităţii programul de lucru şi locaţia destinată activităţii de elaborare.

„După publicarea lucrării, persoana custodiată înaintează o cerere conducerii locului de detenţie în vederea acordării zilelor câştig, anexând totodată, în original, lucrarea publicată. Normele legale în vigoare nu impun restricţii privind domeniul sau genul pe care trebuie să-l abordeze o lucrare ştiinţifică“, a subliniat comisarul Nicolae Toma.

De-a lungul ultimilor ani, printre cei care şi-au pus semnătura pe o carte, încarceraţi fiind, se află o serie de nume care publicaseră lucrări de succes şi înainte de a ajunge după gratii. Paradoxal, nu aceştia s-au dovedit a fi şi cei mai prolifici. Fostul premier Adrian Năstase sau expertul Gheorghe Menicinicopschi, ambii profesori universitari în viaţa civilă, au ajuns să fie egalaţi, ba chiar depăşiţi la numărul de cărţi publicate de „scriitorii“ George Copos, George Becali, Meme Stoica sau Antonie Solomon.

Astfel de condamnaţi n-au avut nicio legătură cu domeniul literar sau publicistic înainte de intrarea după gratii, dar au devenit peste noapte scriitori prolifici, scoţând pe piaţă în timp record lucrări a căror relevanţă este greu demonstrabilă, inclusiv din cauza faptului că universitarii care le girează ştiinţific rămân, în cea mai mare parte, necunoscuţi.

Relu Fenechiu şi expertiza în mănăstiri

 Una dintre „celebrităţile“ care se pregăteşte să spargă gheaţa în domeniul ştiinţifico-literar este fostul ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu. Transferat recent de la Iaşi la Penitenciarul Vaslui, baronul liberal lucrează de zor la o lucrare ştiinţifică despre mănăstirile din nordul Moldovei. Ieşirea de sub tipar a cărţii va consemna, totodată, şi prima operă de acest tip creată vreodată între zidurile închisorii vasluiene. De altfel, temele abordate de către deţinuţi vin pe o paletă extrem de largă: istorie, justiţie, agricultură, terorism, protecţia mediului, religie sau fotbal ş.a., precum şi teatru, poezie sau proză.

Cum îşi mai pot câştigă deţinuţii libertatea

 În afara situaţiei descrise mai sus, un deţinut din sistemul penitenciar românesc mai poate câştiga 30 de zile de libertate dacă absolvă un an şcolar din ciclul formelor de învăţământ general obligatoriu. Mai sunt acordate 20 de zile pentru absolvirea unui curs de calificare ori recalificare profesională. Apoi, deţinuţii pot scăpa de 5 zile din condamnare pentru 4 zile de muncă remunerată şi de 4 zile din pedeapsă dacă muncesc fără plată 3 zile.

Cine sunt cei mai prolifici scriitori din puşcărie

Lucrările scrise de fostul premier Adrian Năstase în timpul închisorii sunt: „Exerciţii de libertate“, „România la UE în contextul reglementărilor interne şi europene“, „Lumea, americanii şi noi“, „Cele două Românii“.

Profesorul Gheorghe Mencinicopschi, de când a fost încarcerat în dosarul ICA, a publicat lucrările „Cerealele glutenice şi boala celiacă“, respectiv „Alimentaţia şi patogeneza bolilor cardiace“.

Fostul baron de Gorj, Nicolae Mischie, care a publicat cărţi şi înainte de a ajunge în detenţie, a scris în închisoare două cărţi: „Construcţia Europeană şi Creştinătatea“, „Godineşti – File de istorie“.

Categoria scriitorilor celebri, datorită rezonanţei numelor, este deschisă de George Copos care a scris în închisoare sub suspiciunea de fraudă: „Alianţe matrimoniale în politica principilor români din Ţara Românească şi Moldova în secolele XIV-XVI“ (lucrare acuzată de plagiat), „Tăşnadul medieval“, „Turismul european durabil şi provocările lui“, „Turismul - vector de interculturalitate“ şi „Franciză vs management în industria hotelieră“.

 Un alt "greu" din lumea fotbalului, Gigi Becali, a publicat din închisoare: „Muntele Athos, patria Ortodoxiei“, „Becali şi Steaua“, iar a treia carte începută în luna februarie este intitulată „Becali- Parlamentul European şi Parlamentul României“.

Meme Stoica a scris de când se află la închisoare „FIFA World Cup Brazil. Statistici, analize, comentarii“, iar în prezent scrie volumul „Ultimii 11“, o analiză privind participarea echipelor de club în competiţiile europene, în perioada 2003-2014.

 Tot o carte dedicată fotbalului a scris şi Gică Popescu: „Abordari teoretice si practico-metodice ale predarii jocului de fotbal in centrele de copii si juniori din perspectiva interdisciplinara“. Fostul primar al municipiului Cluj Napoca, Sorin Apostu, a publicat din închisoare lucrarea: „Producerea preparatelor din carne“.

Un alt fost edil, Antonie Solomon, de la Craiova, a publicat, în detenţie: „Politica comercială a României ca ţară membră a Uniunii Europene“ şi „Principiile europene în administraţia publică“.

 Un alt nume sonor al Craiovei, omul de afaceri Dinel Staicu, a scris în perioada detenţiei „Pandemia crizei capitaliste, după 24 de ani de eră ceauşistă“.

Topul grafomanilor de după gratii:

  • George Copos - 5 cărţi
  • Adrian Năstase - 4 cărţi
  • Antonie Solomon - 3 cărţi, două lucrări ştiinţifice
  • George Becali - 2 cărţi, înca una nefinalizată
  • Gheorghe Mencinicopschi - 2 cărţi
  • Nicolae Mischie - 2 cărţi
  • Mihai (Meme) Stoica - 2 cărţi (una în curs)
  • Gheorghe Popescu - 1 carte
  • Sorin Apostu, fost primar Cluj - 1 carte
  •  Dinel Staicu - 1 carte
  • Relu Fenechiu - 1 carte în curs de elaborare
  • Corneliu Iacobov - 1 carte
  • Marius Petcu, fostul lider de sindicat Sanitas - 1 volum de poezii
  • Jean Pădureanu - 1 carte Irina Jianu - 1 carte
  • Ionel Manţog - 1 carte
  • Sorin Ovidiu Vântu - 1 carte
  •  Maximilian Bălăşescu, fost procuror - 1 carte
  • Decebal Traian Remeş – 1 carte.

sursa: adevarul.ro

Stiri mai vechi: