Vi12062019

Last updateMie, 20 Noi 2019 6pm

Back Sunteți aici:Home

Articole

Factura la electricitate, pe înțelesul tuturor

factura-energieDacă până acum factura lunară la energie electrică ți se părea o necunoscută, două rapoarte lansate recent scot la lumină adevărul despre tarifele pe care le achiți pentru energia consumată

Energia produsă din surse regenerabile a fost mult hulită pe motiv că din cauza ei cresc facturile la electricitate ale românilor. Iată că nu certificatele verzi, bonusurile acordate producătorilor de energie verde, sunt cele care umflă facturile ci tarifele de distribuție, care ajung la companiile private sau de stat. În prezent, cele 8 mari companii de distribuție sunt deținute de: trei de Electrica SA – companie de stat, trei de grupul italian Enel, și câte una de CEZ (Cehia), respectiv E.ON (Germania).

Astfel, la o factură de curent de 100 de lei (fără TVA), tarifele de furnizare şi distribuţie reprezintă 49 de lei, în vreme ce preţul în sine al energiei este mai mic de o treime, respectiv 29 de lei. „Concluzia noastră este că profitabilitatea operatorilor de distribuţie este una rezonabilă, nu exagerat de mare“, susține Mihai Căruntu, coordonator al echipei Cercetare Piața de Capital din cadrul BCR. Potrivit lui Radu Crăciun, economistul-şef al BCR, pentru companiile de distribuție există „riscul“ ca ANRE să scadă pe viitor tarifele, astfel încât ponderea tarifelor de distribuţie şi furnizare să scadă în facturi. În prezent, profitabilitatea distribuitorilor se calculează prin înmulţirea ratei reglementate a rentabilităţii cu baza de active ale fiecărui distribuitor. Baza de active reglementate o reprezintă investiţiile efectuate în reţele. Agenţia Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) a dat un ordin la finele anului trecut prin care scade rata profitabilităţii de la 8,52% la 7,45%, dar companiile l-au contestat în instanţă.

E.ON, cel mai mare tarif

Și în raportul publicat recent de Consiliul Concurenței se precizează că actualul mecanism de tarifare, diferenţiat pe zone geografice, afectează concurenţa fără a aduce beneficii consumatorilor sau să fie justificat de siguranţa Sistemului Energetic Naţional. „În ceea ce priveşte tarifele specifice stabilite pentru consumatorii conectaţi la reţeaua de joasă tensiune (populație, consumatori casnici – n.r.), acestea au suferit anual modificări, în sensul creşterii sau reducerii acestora. Comparativ cu nivelul tarifelor de distribuţie stabilite pentru reţeaua de înaltă şi medie tensiune, tarifele reglementate pentru consumatorii conectaţi la liniile de joasă tensiune sunt de 4 până la 6 ori (şi în unele cazuri până la 10 ori) mai mari”, se menționează în raport.  Conform sursei citate, în prezent cel mai mare tarif de distribuție este încasat de E.ON Moldova Distribuție (147,4 lei/MWh). Pe următoarele două locuri, în funcție de mărirea tarifului de distribuție stabilit pentru consumatorii casnici conectați la rețeaua de joasă tensiune, se află Enel Distribuție Dobrogea, cu 145,46 lei/MWh, și compania de stat Electrica Muntenia Nord, cu 142,9 lei/MWh.  „În perioada 2008 - 2014, tarifele specifice stabilite de ANRE pentru nivelul de înaltă tensiune au rămas nemodificate pentru 4 dintre operatorii de distribuție până la sfârşitul anului 2012, după această dată înregistrând creşteri cu 8-12%. Pentru unul dintre operatori (Enel Distribuție Muntenia) au avut un trend descrescător până în anul 2011, iar din 2012 crescător (de altfel, tarifele stabilite pentru acest operator fiind cele mai mici în comparaţie cu tarifele stabilite pentru ceilalți operatori pentru nivelul de înaltă distribuţie). Pentru ceilalți trei operatori tarifele au crescut faţă de nivelul stabilit în anul 2008 (cu 33,66% pentru Electrica Distribuție Muntenia Nord, cu 22,93% pentru CEZ Distributie şi cu 7,94% pentru Electrica Distributie Transilvania Nord)”, se mai arată în raportul Consiliului Concurenței.

Locul III în Europa

Conform datelor raportate de Eurostat, media europeană de creștere a prețurilor electricității pentru consumatorii casnici a fost în perioada 2012-2013 de 2,81%. În 11 state membre prețurile au scăzut, în timp ce în celelalte au fost înregistrate creșteri semnificative. Cea mai mare creștere a prețurilor, în perioada menționată, a avut loc în Estonia (21,73%). Pe următorul loc se află Grecia, cu o scumpire de 19,68%. Podiumul este întregit de România, unde prețurile au crescut cu 16,81%. În cazul consumatorilor industriali, prețurile au crescut în intervalul precizat, cu 2,42% la nivel european, în timp ce în România scumpirea a fost dublă mediei europene, mai exact 5,41%.

sursa:capital.ro