Articole

UPDATE Românii bogați beneficiază de subvenții mai mari la consumul de gaze decât cei săraci

Actualul sistem de preţuri reglementate redistribuie de fapt subvenţia tocmai către cei mai bogaţi consumatori. Cei mai bogaţi 20% dintre consumatorii casnici primesc 38% din subvenţie, în timp ce cei mai săraci 20% din populaţie beneficiază de doar 6% din subvenţie, se arată într-un raport privind liberalizarea pieţei de gaze realizat de EFOR

Conform raportului, care va fi prezentat în decursul zilei de astăzi, în cadrul unui eveniment la care vor participa toţi actorii implicaţi (Ministere – energie, muncă, finanţe; Parlament, ANRE, marile companii, asociaţii de consumatori, mediul de afaceri, bănci, delegaţia Comisiei Europene, ambasade), liberalizarea pentru consumatorii non-casnici, cei 170.000 de IMM-uri, a fost un real succes: preţurile nu au crescut dincolo de ultimul nivel al preţurilor reglementate, aproape 12% dintre consumatori şi-au schimbat furnizorul, şi încă 30% şi-au renegociat contractele.

"Lumea nu a observat că preţurile au crescut chiar fără liberalizarea pieţei: de pildă, în 2014, tarifele de distribuţie au crescut cu 30-40%, tarifele de reţea reprezentând 30-35% din preţul final la consumator", potrivit Otiliei Nuțu, expert pe probleme energetice în cadrul Expert Forum.

Câteva idei principale din raport:

– Liberalizarea pentru consumatorii casnici se poate face găsind o soluţie ţintită clar pentru consumatorii cei mai săraci: există resurse pentru asta.

– Până acum, dacă se dorea, se putea face liberalizarea integrală a pieţei încă din 2007 încoace. Nu s-a făcut din cauză că s-a dorit subvenţionarea marilor consumatori industriali din industria chimică şi de îngrăşăminte. Dacă se făcea liberalizarea, doar din dividendele suplimentare la bugetul statului sau dintr-un impozit pe veniturile suplimentare din dereglementarea pieţei de gaze, aplicat pe producători, am fi avut bani suficienţi cât să acoperim chiar toată creşterea de preţ pentru consumatorii casnici.

– O piaţă liberalizată înseamnă că îţi vei putea schimba furnizorul de gaze exact ca pe operatorul de telefonie. Nu contează că gazul vine prin reţea: tarifele de reţea sunt reglementate, administratorii reţelelor sunt obligaţi să asigure accesul oricărui producător şi furnizor de gaze. Îţi vei putea alege furnizorul şi sursa gazului.

– Pentru ca consumatorii să se bucure de beneficiile unei pieţe liberalizate, trebuie să avem acces la cât mai multe surse şi rute de conectare. Adică e nevoie de investiţii în reţele, interconectori cu ţările din jur, o bursă funcţională de gaze aşa cum există, deja, pentru energia electrică.

UPDATE:

"De la 1 ianuarie 2015, piaţa a devenit integral liberalizată pentru consumatorii non-casnici. Până în prezent, deşi este iarnă, preţurile din piaţa liberă nu par să difere semnificativ faţă de preţurile reglementate de la sfârşitul lui 2014, pe burse făcându-se la începutul anului oferte de 80-90 lei/MWh cu livrare în februarie", se spune în raportul "Liberalizarea pieţei de gaze în România: mai multe oportunităţi decât riscuri", realizat de Otilia Nuţu.

Potrivit acesteia, liberalizarea nu a generat haosul aşteptat în piaţă. În total, circa 12% dintre consumatorii care nu-şi exercitaseră dreptul de eligibilitate au făcut-o în perioada noiembrie 2014 - 15 ianuarie 2015. În aceeaşi perioadă, 23% din clienţii E.ON şi 39% din clienţii GDF şi-au renegociat contractele cu furnizorii existenţi.

Otilia Nuţu a arătat că, în alte ţări, rata de schimbare a furnizorilor este de doar 3-4% pe an iar aceasta spune multe despre gradul de mulţumire a consumatorilor faţă de furnizarea în regim reglementat.

Liberalizarea pentru consumatorii casnici, conform specialistului pe probleme energetice al EFOR, se poate face găsind o soluţie ţintită clar pentru consumatorii cei mai săraci în condiţiile în care actualul sistem de preţuri reglementate redistribuie de fapt subvenţia tocmai către cei mai bogaţi consumatori.

Pe de altă parte, Nuţu susţine că, dacă se dorea, se putea face liberalizarea integrală a pieţei, dar acest pas nu a fost făcut din cauză că s-a dorit subvenţionarea marilor consumatori industriali din industria chimică şi de îngrăşăminte. Ea a explicat că, dacă se făcea liberalizarea, numai din dividendele suplimentare la bugetul statului sau dintr-un impozit pe veniturile suplimentare din dereglementarea pieţei de gaze, aplicat pe producători, ar fi fost bani suficienţi pentru a fi acoperită toată creşterea de preţ pentru consumatorii casnici.

În ceea ce priveşte liberalizarea pentru populaţie, Otilia Nuţu spune că varianta cea mai simplă pentru noul calendar ar fi ca, pentru toţi consumatorii casnici, primii 2.000 metri cubi (mc) consumaţi pe an să fie la preţul reglementat din prezent, iar ce depăşeşte să fie achiziţionat de furnizori din piaţa liberă. Cantitatea de 2.000 mc ar urma să scadă gradual până la zero în 2018. Aceasta a precizat că, în acest fel, s-a liberalizat piaţa de energie electrică, cu avantajul că favorizează în principal consumatorii cu venituri şi consum mici (2.000 mc fiind consumul anual al unui apartament de 3 camere cu centrală proprie), obligându-i pe cei care depăşesc limita să cumpere diferenţa la preţ de piaţă.

Vezi mai jos cel mai recent film EFOR: Cum te fură la factură, costul real al energiei

• < Prec
• Următor >