business-forum.ro

Muzică de cea mai bună calitate, eleganţă, distincţie, aranjamente florale, şampanie, modă, măiestrie culinară, în câteva cuvinte fast, culoare şi profesionalism în toate domeniile. Invitaţii au sosit pe Covorul Roşu, şi ei de o eleganţă demnă pentru un asemenea eveniment şi s-au bucurat de grandioasa explozie de bun gust şi virtuozitate, aşa cum tradiţia din acest centru cultural al Transilvaniei o impune.

Limuzine, lumini fascinante, mii de flori, în ghirlande minunate de garoafe, trandafiri şi orhidee albe, suav suflu proaspăt răspândit pretutindeni de viul culorilor, de frumuseţe, cam asta te întâmpina de la primii paşi în fastuoasa clădire ce a reuşit să aducă în Cluj aerul balului vienez. Iar publicul a fost pe măsură la această sărbătoare, cel mai important eveniment monden al anului la Cluj, după părerea multora. În atmosfera caldă astfel instaurată în sala de spectacol, acordurile muzicii au ţesut atmosfera unui regal al muzicii, dansului şi virtuozităţii, iar publicul a răsplătit cu aplauze prelungi prestaţia artiştilor.

Organizatorul Balului Operei – 20 de ani, domnul Matei Miko, a ales Viena şi tradiţia sa pentru ediţia din acest an, având în vedere faptul că Viena – cu toată cultura şi fastul ei – este, pentru mulţi transilvăneni din toate timpurile, un vis, o nostalgie şi toţi vor să intre, chiar şi pentru câteva ore, în atmosfera ei. „E contribuţia noastră pentru candidatura Clujului la titlul de capitală culturală europeană în 2020”, a declarat Matei Miko.

Notabilităţile urbei şi-au făcut apariţia pe rând, Alin Tişe, alături de soţie, preşedintele Academiei Române, Ionel Haiduc, parlamentari ai judeţului, universitari, reprezentanţi ai administraţiei locale, oameni de afaceri, artişti dar şi mitropolitului Clujului, IPS Andrei Andreicuţ.

Balul a început cu un recital susţinut de preotul cântăreţ Marius Ciprian Pop, urmat de multaşteptatul spectacol de vals, operă şi balet „Servus, Viena”, în cadrul căruia au fost prezentate selecţiuni din lirica a doi compozitori austrieci, Johann Strauss-tatăl şi Johann Strauss-fiul. Backgroundul scenei a înfăţişat imagini cu palatele şi bisericile din Viena – Schonbrun, Hofburg, Sf. Ştefan, momentul fiind încheiat de „Dunărea Albastră”.

În pauză s-a desfăşurat Festivalul de Artă Culinară „Gusturi Transilvane”, unde invitaţii au avut ocazia să deguste mâncăruri tradiţionale cu specific austriac, oferite de două restaurante cu profil, printre care s-au numărat „gulaşul de cabaline”, pregătit din carne de măgar sau cal, murături asortate, cu usturoi şi morcovi, cârnaţi cu caşcaval şi cârnaţi albi, dar şi ştrudele cu mere, după o veche reţetă vieneză.

Valsul tradiţional al Balului Operei a fost prezentat de 12 cupluri de elevi ai Centrului de Excelenţă Cluj-Napoca, toţi premianţi la olimpiadele naţionale şi internaţionale. Băieţii au valsat în cămăşi albe, având la gât un papion negru, dar domnişoarele în rochii lungi, de culoare albă sau crem.

Un moment deosebit de emoţionant şi onorant în acelaşi timp a fost cel de cinstire a personalităţilor urbei care au primit diploma de Senior al Cetăţii. Au fost recunoscute meritele a 15 personalităţi ale oraşului, universitari sau oameni de afaceri. O astfel de diplomă i-a revenit, în lipsă, şi primarului Sibiului, Klaus Iohannis, fost absolvent al Facultăţii de Fizică a Universităţii „Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca.

Pe scenă au fost decernate şi Premiile Mecena, acordat preşedintelui unei bănci din Cluj-Napoca, şi „Lya Hubic” decernat „Cvartetului Transilvan” de la Academia de Muzică, Liceului de Coregrafie, Liceului de Muzică dar şi unor artişti lirici şi dirijori. S-au decernat şi premiile „Emblemele Cetăţii”, unor renumite companii clujene.

Un reper din program, gustat de public din plin, a fost şi cel al prezentărilor de modă ale unei firme de lenjerie intimă, dar şi unor tineri creatori, precum George Hoşbotă sau Carmen Emanuela Pop, aceasta din urmă cu o colecţie de haine în alb, imitând uniforme militare. Fostul rector al Universităţii de Arte şi Design (UAD) Cluj-Napoca, Ioan Sbârciu, în prezent senator de Bistriţa, a decernat, în lipsă, premiul „Moda Cum Laudae”, stilistei Zina Dumitrescu, atribuit ca recunoştinţă pentru meritul de a fi a contribuit la „emanciparea modei în România şi la apariţia unei noi generaţii de creatori de modă”.