business-forum.ro

Greenpeace a protestat ieri în Bucureşti împotriva proiectului minier de la Roşia Montană. Activişti Greenpeace din România, Ungaria, Austria, Slovacia, Germania şi Italia au ocupat biroul Ministrului Mediului, László Borbély, solicitându-i să nu acorde avizul de mediu pentru proiectul minier de la Roşia Montană.

În paralel, în mai multe capitale europene - Budapesta, Viena, Bratislava, Ljubljana, Sofia şi Varşovia au protestat la ambasadele române şi au înmânat ambasadorilor României o scrisoare cu solicitările organizaţiei.

Dar iată ce s-a întâmplat în urmă cu 12 ani: Pe 30 ianuarie 2000, barajul unui iaz de decantare a cedat. Iazul aparţinea unei mine de aur de lângă Baia Mare, şi conţinea apă contaminată cu cianură. 100.000 de metri cubi de apă contaminată s-au scurs şi în următoarele zile au poluat zona, apoi au ajuns în râul Someş, iar apoi în Tisa. La scurt timp apa otrăvită a ajuns şi în Dunăre, provocând unul din cele mai grave accidente ecologice din Europa. Poluarea a ucis mari cantităţi de peşte în România, Ungaria şi Serbia.

Gergely Simon, expert în substanţe toxice în cadrul Greenpeace Europa Centrală şi de Est, a declarat: „Este în interesul comun al întregii regiuni ca astfel de catastrofe să fie evitate pe viitor, de aceea, mineritul cu cianură ar trebui interzis în Europa, aşa cum a fost propus în Parlamentul European în rezoluţia din mai 2010”. Drept consecinţă a nocivităţii acestei metode, Republica Cehă, Ungaria şi Germania au interzis mineritul cu cianură!

Şi în cele ce urmează consemnăm nemulţumirea Greenpeace în ceea ce priveşte situaţia actuală de la Roşia Montana:

„În prezent, o companie româno-canadiană – Roşia Montană Gold Corporation – plănuieşte să deschidă o uriaşă mină de aur, folosind cianura în tehnologia de extracţie, în apropiere de Roşia Montană, o localitate din Transilvania. Un sat, patru dealuri, biserici şi cimitire, împreună cu întreg centrul istoric şi ruinele cetăţii Alburnus Maior şi vestigiile romane ar urma să fie dizolvate în cianură în decurs de 15-17 ani. 215 de milioane de tone de minereu ar urma să fie procesate de mai multe sute de tone de cianură. Ca produs rezidual al exploatării, 215 milioane de tone de nămol toxic vor fi generate şi stocate într-o vale protejată de un baraj înalt de 185 de metri. Iazul de decantare ar acoperi aproximativ 200 de hectare, însă proiectul nu cuprinde nici un plan pentru izolarea acestuia la bază. Acest lucru înseamnă că nămolul toxic va polua nu doar aerul, ci şi apele subterane şi de suprafaţă”.

„Mai mult, după exploatarea minieră care va dura 16 ani în Roşia Montană, România va rămâne doar cu un dezastru ecologic, valori culturale inestimabile distruse şi un iaz de sute de hectare de steril contaminat cu cianură”, a adăugat Irina Bandrabur, ofiţer de presă al Greenpeace România.

În consecinţă, generaţiile viitoare ar urma să poarte această povară timp de decenii de-acum înainte. Deşeurile toxice care rezultă din exploatare vor reprezenta o ameninţare pentru mediul înconjurător timp de secole. De asemenea, impactul inundaţiilor este greu de estimat. Nimeni nu poate estima cu precizie efectele unei furtuni torenţiale în contextul în care efectele schimbărilor climatice se face deja simţite.

Mai mulţi oameni de ştiinţă susţin că proiectul va afecta mediul şi va distruge patrimoniul cultural unic. De asemenea, Academia Română se opune proiectului, deoarece mineritul pe bază de cianură, nu se poate desfăşura în condiţii de siguranţă deplină, este argumentul acesteia.

Greenpeace solicită Ministrului Mediului, László Borbély, să nu avizeze proiectul minier al RMGC iar Guvernul României să interzică mineritul cu cianură în România.

Mii de cetăţeni români şi unguri au trimis deja scrisori şefilor partidului UDMR, Hunor Kelemen şi Ministrului László Borbély pentru a le reaminti că în agenda lor electorală din 2008 au promis să ia măsuri împotriva mineritului cu cianură. Greenpeace menţionează – în acelaşi comunicat remis presei – că pagina web de unde poate fi trimisă această scrisoare de către oricine priveşte cu responsabilitate această problemă extrem de importantă în ceea ce priveşte viitorul Roşiei Montana este www.greenpeace.ro/rosiamontana, pentru varianta în română, iar cea în maghiară este: www.greenpeace.hu/verespatak .

Peter Eckstein Kovacs – consilier prezidenţial – afirma, în iulie 2011, că nu susţine acţiunile Roşia Montana Gold Corporation. Mai mult, Peter Eckstein Kovacs cerea UDMR să-şi definească poziţia faţă de proiectul de la Roşia Montana – RMGC, după ce ministrul Culturii şi liderul RMGC, Kelemen Hunor, îşi dăduseră anul trecut acordul pentru realizarea investiţiei.

„Eu doar constat acordarea acestui aviz, aşa cum a fost considerată de domnul ministru, ca o problemă tehnică. Domnia sa a afirmat că nu a existat o discuţie la nivelul UDMR din acest punct de vedere. În condiţiile în care responsabilii pentru decizia privind eventuala pornire a acestui mega-proiect sunt doi miniştri ai UDMR, consider că formaţiunea politică ar trebui să exprime un punct de vedere. Nu putem să ne ascundem după deget”, declara, în 2011 pentru adevărul.ro, Peter Eckstein Kovacs.

Peter Eckstein Kovacs afirma că răspunderea celor care susţin acest proiect este imensă: „Din moment ce Parlamentul European a cerut Comisiei Europene, cu o majoritate covârşitoare, să interzică mineritul pe bază de cianuri, nu cred că ne putem asuma riscuri inutile. Răspunderea celor care sprijină acest proiect e imensă. E totuşi vorba nu doar de viitorul nostru, ci şi de viitorul copiilor noştri”, a mai spus Peter Eckstein Kovacs.