business-forum.ro

Ministerul Sănătăţii a chemat ieri la consultări mai multe organizaţii medicale, printre care Colegiul Medicilor şi Colegiul Farmaciştilor pentru a vedea ce formă să dea noii legi a sănătăţii, după ce prima variantă propusă a picat în urmă cu două săptămâni la presiunea opiniei publice.

"Principalele teme şi principii de la care pornim discuţia au rămas aceleaşi, şi anume care este ponderea sistemului privat în sistemul de asigurări de sănătate, organizarea spitalelor cu principalul scop ca personalul medical să nu mai fie personal bugetar, dar şi controlul calităţii serviciilor medicale", a spus Vasile Cepoi, secretar de stat în cadrul Ministerului Sănătăţii.

Aceasta este a doua încercare a autorităţilor de a lansa în dezbatere publică un proiect de lege, dar dacă varianta precedentă a plecat de la Preşedinţie şi până să ajungă la public au circulat mai multe variante neoficiale, acum ministerul vrea să afle propunerile actorilor din sistem înainte să vină cu un proiect.

Discuţiile vor continua până pe 29 februarie şi vor participa atât reprezentanţi ai mediului privat, cât şi sindicatele, patronatele, spitalele sau comisiile de specialitate reunite ale Parlamentului.

Înainte de începerea discuţiilor, Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului medicilor, spunea că va propune ca legea să fie redactată de grupuri de lucru, cu experţi pe fiecare domeniu.

Prima variantă dorea spargerea monopolului Ca­sei de Asigurări de Să­nătate, instituţia unde merg contribuţiile la sănă­tate, prin apariţia asigu­rătorilor de sănatate, entităţi private ce ar fi preluat banii şi ar fi încheiat contracte cu medicii şi spitalele. În aceste fel, statul dorea să să încurajeze concurenţa din sistem şi rolul jucat de privaţi.

Modelul propus iniţial era inspirat de sistemul olandez, unul dintre cele mai liberale din Europa. În Europa contribuţiile la un fond public de sănătate sunt obligatorii, cu excepţia Olandei, relevă o analiză recentă a ZF.

Proiectul de lege privind reformarea sistemului sanitar s-a dovedit cel mai tensionat, având un ecou atât de puternic la nivelul opiniei publice.

În acelaşi timp, mediul privat, medicii sau farmaciştii nu au respins proiectul, având fiecare pe domeniul de practică observaţii specifice.

În sănătate, fondurile publice sunt de circa 5,5 miliarde de euro, din care bugetul Ministerului Sănătăţii este de 1,3 miliarde de euro, iar banii strânşi de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) înseamnă 4,2 miliarde de euro.

La aceşti bani se adaugă fondurile private, de aproape jumătate de miliard de euro, cât reprezintă piaţa serviciilor medicale private, dar şi medicamentele plătite cash de pacienţi şi plăţile informale. Sursa: zf.ro